Sign up with your email address to be the first to know about new products, VIP offers, blog features & more.

Dorul de dor de viaţă, de dor de ducă oriunde există iubire şi pace…

Posted on 5

– Trăieşte-ţi dorul şi plange-ţi neîmplinirea. Sufletul tău va fi mai liniştit ca niciodată după ce vei scoate toată durerea asta, după ce vei accepta că durerea e firească. Da, firească pentru că fără durere n-am şti să ne bucurăm de plăcere, n-am şti să aperciem binele, n-am şti să hotărâm cele mai bune alegeri, n-am şti că orice durere aduce fericirea însutită şi satisfacţia nemărginită, n-am şti să înţelegem cum devenim puternici şi raţionali.

-Şi cum aş putea când dorul meu e atât de mare. Un dor de mine, de regăsire, un dor de linişte, un dor de ducă oriunde există iubire şi pace, oriunde minciuna să nu poată murdării liniştea inimii. Mi-e dor de copilărie, de veşnicie, de curaj, mi-e dor de viaţă, mi-e dor să trăiesc.

-Când dorul va deveni dor, atunci vei şti că dorul nu e decât în tine şi că oricine ai vrea să fie lângă tine cu trupul se aflî oricum prezent în sufletul tău. Se întâmplă ca trezit dintr-o vrajă să ajungi să-ţi dai seama de sufletul bun al oamenilor dragi ţie şi-al celor din jur. Să ajungi să regreţi fiecare timp pierdut de lângă ei şi să-ţi observi sufletul cum se curăţă de umbre cu lacrimi de ciudă. Du-te acasă. Îi vei găsi în tine pe cei care păstrează, oricum, oriunde, oricând iubirea pentru tine.

Vărsa lacrimi, tot mai multe lacrimi…

-Acum e timpul tău să-i ajuţi pe cei care nu vor să vadă şi pe cei care nu vor să audă, căci natura în conexiune cu viaţa se transformă în claritatea unui diamant pentru un orb şi în sunet blând pentru un surd. E rândul tău să nu-i mai laşi să se piardă aşa cum ai pierdut tu. Căci datorită ţie, mâine vor zâmbi în loc să plângă, vor Străluci în loc să se afundă în întuneric. Acum tu esti salvatorul! Să nu uiţi să-i priveşti pe cei ce te-au rănit de atâtea ori fără să le aduci înapoi reproşuri, doar învăţându-ţi lecţia din amarul lor adânc pe care n-aveai cum să-l priveşti din urmă decât cu milă. Aşa înveţi să fii puternic, să te ridici din ultimele căzături fără să mai simţi durere, şi-n loc de răni să-ţi crească aripi cu care să zbori în toate locurile preţioase, alături de îngeri, de stele şi soare, mai aproape de Dumnezeu…

Vocea ei interioară era împărţită în două ecouri…De ea depinde acum pe cine vrea să asculte…

 

Așa stă scris! Pentru tine, suflet...
share

Nu există comentarii încă.

Ce părere ai?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Conținut protejat!!